Cum arată tunelurile construite pe valea Mureşului, prin care trenurile vor circula cu viteze superioare

- Advertisement -

Lucrările la noile tuneluri feroviare costruite pe valea Mureşului, pentru a creşte viteza cu care trenurile vor circula pe tronsonul vestul României au avansat.

Din 2018, au început lucrările pe cele patru tronsoane ale magistralei de cale ferată Arad – Simeria (141 de kilometri) componentă a Coridorul Feroviar Rin – Dunăre Nord. Investiţia are termen de finalizare anul 2023.

Unul dintre cele mai dificile sectoare ale viitoarei căi ferate se află pe valea Mureşului, pe Tronsonul Ilteu (judeţul Arad) – Gurasada (judeţul Hunedoara).

- Advertisement -

În vecinătatea localităţilor hunedorene Tisa şi Sălciva sunt construite două tuneluri şi o polată (tunel la zid, descoperit parţial), în lungime totală de 1,2 kilometri. Construcţiile realizate pe un versant, deasupra malului stâng al Mureşului, sunt necesare pentru a putea creşte viteza de deplasare a trenurilor, faţă de cea de pe vechiul traseu al căii ferate Simeria – Arad, aflat pe celălalt mal al râului Mureş. Salba de tuneluri va fi compusă, potrivit proiectului iniţial, din polata cu lungimea de 340 de metri, un tunel de 634 metri şi unul de circa 250 de metri. Asociaţia Pro Infastructură a publicat pe forumul ei mai multe imagini care arată stadiul avansat al lucrărilor la tunelurile de pe valea Mureşului.

Magistrala pentru trenuri cu viteze superioare

Proiectul noii magistrale feroviare Simeria – Arad vizează modernizarea a 141 de kilometri de cale feratăşi include construcţia a nouă poduri feroviare peste Mureş, a unor tuneluri feroviare şi a circa 60 de kilometri de traseu complet nou de cale ferată pe valea Mureşului. Calea ferată din vestul României este proiectată ca trenurile de călători să poată circula pe ea cu viteza de până la 160 de kilometri pe oră, iar marfarele – cu până la 120 de kilometri pe oră. Proiectul de modernizare a infrastructurii feroviare, demarat în 2018, are o valoare de peste 9,5 miliarde de lei şi este finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020 din Fondul de Coeziune şi de la Bugetul de Stat, potrivit Ministerului Transporturilor.

- Advertisement -

Noua magistrală este componentă a Coridorul Rin-Dunăre (ramura nordică), care străbate România de la vest spre est, între Curtici şi Constanţa, pe traseul Curtici – Arad – Simeria – Coşlariu – Sighişoara – Braşov – Bucureşti – Constanţa, în lungime de circa 850 de kilometri.